Proiect „Valori europene pentru tinerii de lângă frontiere”
Sondaj de OPINIE

 

Identificarea nevoilor specifice de informare europeană a grupului ţintă şi a zonei de implementare

Raport statistic privind prelucrarea chestionarelor de sondare publică

Termenul de sondaj este sinonim cu cel de cercetare selectivă sau de eşantionare. În domeniul investigaţiilor sociale, se utilizează frecvent expresia sondaje de opinie sau sondaje de opinie publică, pentru a desemna un anume gen de anchetă, şi anume cea efectuată pe diferite probleme de mare interes public şi care urmăreşte să surprindă opiniile (părerile, atitudinile, evaluările etc.) oamenilor legate de aceste probleme.

Rezultatele sondajelor de opinie au funcţia de a informa publicul larg asupra tendinţelor ce animă conştiinţa colectivă. Prin funcţia de informare, se satisface nevoia de curiozitate colectivă, dar, în acelaşi timp, îi ajută pe oameni să se orienteze în activităţi zilnice. Totodată informaţiile oferite de sondaje sunt parte a suportului decizional, fiind o componentă a sistemului democratic.

Prezentul sondaj de opinie s-a realizat în scopul implicării largi a tinerilor în acţiunile civice, precum şi pentru realizarea cadrului de exprimare a cerinţelor şi priorităţilor percepute de locuitorii din apropierea graniţei cu Ucraina, în vederea planificării reale a campaniei de informare, prin adaptarea informaţiei europene la nevoile şi percepţia specifice tinerilor din zona de implementare.
Realizarea sondajului de opinie a urmărit satisfacerea următoarelor cerinţe principale:

  1. centrarea pe aspectul opinional, subiectiv al percepţiei referitoare la valorile europene; sondajul a urmărit să evidenţieze ceea ce cred, gândesc, simt, apreciază, nevoie de informare şi sursele de informare ale tinerilor din zona de implementare;
  2. centrarea pe probleme ce suscită un larg interes public;
  3. realizarea într-un timp scurt, cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările urmărite.
Metoda de sondare

Sondajul de opinie s-a realizat în perioada martie 2007. Investigarea nevoilor specifice de informare resimţite de tinerii suceveni din apropierea graniţei s-a realizat prin metoda indirectă, pe bază de chestionar, cu întrebări de opinie.  
Construcţia chestionarului este caracteristică cercetărilor cu caracter explorativ. Chestionarul cuprinde 8 întrebări, dintre care 7 întrebări închise cu răspuns unic (întrebarea oferă două sau mai multe variante de răspuns din care se poate alege o singură varianta din cele posibile) sau răspuns multiplu (întrebarea oferă două sau mai multe variante de răspuns din care se pot alege oricâte variante din cele posibile) şi o întrebare matrice cu răspuns multiplu (întrebarea permite respondentului să aprecieze mai multe aspecte conform aceluiaşi set de răspunsuri).
De asemenea, chestionarul cuprinde 4 seturi de descriptori: vârstă, educaţie, sex şi localitatea de reşedinţă.
Culegerea datelor pentru sondaje este influenţată de doi factori: operatorul de interviu şi respondentul. Fiecare din aceşti doi factori pot genera erori în datele culese, erori care nu pot fi măsurate şi determinate prin formulă matematică. În cazul primului factor, operatorul de interviu, controlul temeinic şi permanent al modalităţii de culegere a fost o soluţie viabilă pentru eliminarea majorităţii erorilor. Pentru respondent cheia a stat în metodologie de culegere a datelor şi în designul chestionarului.
Interviurile au fost realizate în localităţile în care locuiesc respondenţii, respectiv: Municipiul Rădăuţi, oraşele Siret şi Vicovu de Sus, comunele Frătăuţii Vechi (satele Frătăuţii vechi şi Măneuţi), Bilca, Gălăneşti (satele Gălăneşti şi Hurjuieni) şi Vicovu de Jos (satele Centru, Remezau, Câmp, Paciucheni şi Marginea).
Ca tip de eşantionare s-a optat pentru eşantionarea simplă aleatoare, care nu a presupus nici o operaţie preliminară de grupare a indivizilor: indivizii ce formează eşantionul sunt aleşi în mod uniform şi cu o probabilitate practic identică pentru fiecare.
Sondajul este reprezentativ la nivel grupului ţintă şi a zonei de implementare, cu o marjă maximă de eroare de +/-3,91% la o probabilitate de 0,95. Volumul eşantionului a fost de 559 de persoane.

Rezultatele sondajului
Eşantionul supus cercetării a fost format din 559 de persoane, dintre care: 290 persoane de sex feminin (51,9%) şi 269 de sex masculin (48,1%).

Q9. Sexul

Frecvenţă

Procent %

masculin

269

48.10

feminin

290

51.90

Total

559

100.0

Populaţia supusă sondajului se caracterizrază prin faptul că este formată din tineri având varsta până în 35 de ani. Aşa cum se poate observa şi în graficul următor segmentul cel mai important este cel cuprins între 15 – 18 ani reprezentând 73.60% din eşantion, respectiv 37.90% fete şi 35.70% băieţi.

 

 

Analizând structura eşantionului în funcţie de localitate observăm că cea mai mare pondere o au tinerii din mediul rural (comunele Frătăuţii Vechi, Bilca, Gălăneşti şi Vicovul de Jos), respectiv 50.60% (283 tineri), tinerii din oraşe sunt în proporţie de 34.00% (190 tineri) (Siret şi Vicovu de Sus), iar din Municipul Rădăuţi au fost chestionaţi 15,40% (86) din totalul subiecţilor.

 

 

Dacă luăm în calcul caracterstica educaţie observăm că cei mai mulţi subiecţi sunt din liceu (234 tineri) şi din şcoala generală (168 tineri), persoanele cu studii superioare sunt într-un număr foarte mic, aceasta şi din cauză că eşantionul este format din tineri.

Q11* Q12

Educaţie

Total

scoala generala

scoala profesionala

liceu

facultate

cursuri postuniversitare

doctorat

Localitate

oras

36

12

85

48

7

2

190

municipiu

15

4

46

19

2

0

86

mediu rural

117

44

103

17

2

0

283

Total

168

60

234

84

11

2

559

În ceea ce priveşte elaborarea şi construcţia chestionarul, s-a avut în vedere determinatrea mai multor indicatori, motiv pentru care chestionarul a fost structurat în 4 seturi de întrebări:

  1. – identificarea liderilor de opinie – întrebarea Q2;
  2. – interesul faţă de valorile europene – întrebările Q5, Q7, Q3 şi Q1;
  3. – sursele de informare – Q4;
  4. - percepţia Uniunii Europene – Q6 şi Q8.

Întrebaţi cât de des obişnuiesc să discute subiecte legate de Uniuniea Europeană, atunci când se întâlnesc cu prietenii, 63.90% din tinerii au răspuns că aceasta se întâmplă ocazional şi doar 13.20% frecvent. Un rezultat nefavorabil este faptul că 20.80% din subiecţi nu au discutat niciodată despre această temă.

Pentru a identifica potenţialii lideri de opinie tinerii au fost intrebaţi dacă incearcă să-şi convingă pretenii să le împărtăşească opiniile. Analizând tabelul de mai jos obervăm că 72.80% din subiecţi încercă să-şi împărtăşească opinia des şi ocazional.

Q2. Atunci când aveţi o opinie puternică, încercaţi să convingeţi prietenii, rudele sau colegii să vă împărtăşească acea opinie?

Frecvenţă

Procent %

Ns/Nr

10

1 .8

des

141

25.2

ocazional

266

47.6

rar

105

18.8

niciodata

37

6.6

Total

559

100.0

Dacă luăm această caracteristică în funcţie de vârstă observăm că cel mai des obişnuiesc să-şi împărtăşească opiniile tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani.

Subiecţii cu vârste cuprinse între 25-35 ani obişnuiesc să-şi împătaşească opiniile ocazional şi des într-un număr destul de mare. (85 de tineri).

Dintre cei care ar dori să aibă mai multe informaţii despre Uniunea Europeană tinerii din mediul rural sunt cei mai interesaţi (55.80%), urmaţi de cei din municipiu (53.50%).

Q3*Q12

Care din afirmatii este mai apropiata de dumneavoastra?

Am intr-adevar nevoie de mai multe informatii despre UE

As dori sa am mai multe informatii despre UE

In ce ma priveste. sunt multumit de ceea ce stiu deja

Ns/Nr

Localitate

oras

23.70

49.00

23.10

4.20

municipiu

20.90

53.50

24.40

1.20

mediu rural

13.80

55.80

26.50

3.90

Principala sursă de informaţii despre Uniuniea Europeană este televiziunea, aceasta fiind accesibilă tuturor tinerilor, din mediul rural, municipiu sau oraş. A doua sursă de informaţii o reprezintă Internetul, fiind utilizat cel mai des de tinerii din oraş. Alte sure de informaţii ar fi dicuţii cu rude, prieteni, colegi, ziare, alte reviste, radio, etc.

Se observă că subiecţii au un interes mai scăzut faţă de politicile şi instituţiile Uniunii Europene, doar 39% din totalul tinerilor sunt interesaţi în mare şi foarte mare măsură de acest subiect.

Q5. În ce măsură sunteţi interesat de politicile şi instituţiile Uniunii Europene?

Frecvenţă

Procent %

Ns/Nr

12

2.1

în foarte mare măsură

33

5.9

în mare măsură

185

33.1

în mica masura

206

36.9

în foarte mică măsură

82

14.7

deloc

41

7.3

Total

559

100.0

Cele mai interesate persoane de politicile şi instituţiile Uniunii Europene sunt tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, apoi tinerii cu vârstă cuprinsă între 18 şi 25 de ani.

Întrebaţi ce sentiment le oferă aderarea României la Uniunie Europeană cei mai mulţi dinte tineri au răspuns speranţă (47.00%) şi încredere(25.90%). Numai unui procent de 3.40% din tineri chestionaţi, aderarea României le oferă un sentiment de neîncredere, iar respingerea este resimtiţă la 0.5% dintre subiecţi.

Q6. Dvs. Personal, aderarea României la Uniunea Europeană Vă oferă un sentiment de…?

Frecvenţă

Procent%

entuziasm

31

5.5

speranta

263

47.0

incredere

145

25.9

indiferenta

50

8.9

neliniste

31

5.5

neincredere

19

3.4

respingere

3

0.5

Ns/Nr

17

3.0

Total

559

100.0

 

 

 

 

 

Întrebaţi despre ce subiecte sau domenii ale Uniunii Europene ar dori să aibă mai multe informaţii, 33.50% din subiecţi au răspuns că sunt interesaţi de drepturile lor ca cetăţean European, 10.20% dintre tineri vor să ştie mai multe despre ţările şi cetăţenii Uniunii Europene.
            Subiectele mai puţin interesante pentru cei chestionaţi ar fi politica culturală (0.20%), politica socială şi cea în domeniul sănătăţii (1.10%) şi politica consumatorului (1.60%).

 

Cel mai des tinerilor chestionaţi li se întâmplă să se gândească că sunt doar români (31.70%), în timp ce 49.60% din subiecţi se gândesc câteodată că sunt români şi europeni.

Q8. Vi se întâmplă să vă gândiţi că sunteţi nu doar român, dar şi european?

Ns/Nr

Des

Câteodată

Niciodată

Total

Vi se întâmplă să vă gândiţi că sunteti doar roman?

39.50

31.70

24.20

4.70

100.00

Vi se întâmplă să vă gândiţi că sunteţi român şi European?

18.80

25.20

49.60

6.40

100.00

Vi se întâmplă să vă gândiţi că sunteţi european şi român?

46.30

7.20

29.20

17.40

100.00

Vi se întâmplă să vă gândiţi că sunteţi doar European?

51.90

3.00

12.50

32.60

100.00

 

 

 

 

 

 

Cei mai multi dintre subiecţi nu se gândesc niciodată că sunt doar europeni (32.60%), numai 3% din tineri se gândesc des că sunt europeni.

 

 

 

Grupul Ecologic de Colaborare – GEC BUCOVINA

<< ValoriEuropene >> | << Proiecte >> | << Acasa >>
 
Copyright© 2002 - 2007, Asociatia Grupul Ecologic de Colaborare GEC Bucovina